Romania, te iubesc !

Pana azi dimineata credeam ca povestile cu oameni nebuni sunt doar povesti cu oameni plini de energie care se simt bine , dar si-o canalizeaza gresit , oricum azi dimineata cand eram in drum spre magnificul meu liceu am vazut intr-o statie din centru un barbat in jur de 40-45 de ani care si-o pus lucrurile pe banca din statie , cu radioul sub picioare , statea in picioare pe banca si dansa cu toata energia lui si mai si radea... se simtea bine omul nostru :)) Macar era un om vesel intr-un cluj plin de griji . Nu vad mai mult de 3 oameni pe strada zambind ...ciudat

Apoteotici ani de liceu

Nu stiu de ce , ce minune spectaculara a facut asta dar parca nu mai simt nevoia aia apasatoare de a fi din nou in clasa mea de la etaju doi ....dar cand imi aduc aminte e greu , ciudat ... pastrez legatura doar cu cativa si nu chiar foarte strans ...chiar ca e nou . Nici nu mai fac mate multa , nici nu e stresant si cel mai ciudat lucru cu care incep sa ma obisnuiesc e ca sunt prima - a doua din clasa.Noi oameni , noi provocari , noua eu ...de fapt nu , nu noua eu , sunt acceasi copila / fata/ adolescenta care vorbeste mult si care face cam doua -trei gafe pe saptamana :D . E bine !