Nu imi pot da seama de ce, dar noi oamenii avem o tendinta spre a prejudeca oamenii. In momentul in care vedem un om ii punem eticheta, care de multe ori nu e pozitiva... Avem impulsul de a ne crede superiori, ceea ce nu e bine. Suntem atat de superficiali incat nu ne chiar intereseaza interiorul, de ce? De ce vrem ca sa fim apreciati pentru cum aratam mai mult decat pentru ceea ce suntem? Ceea ce esti iti da mult mai multa valoare! Lasa-te descoperit...desi e greu. E greu sa oferi incredere, mai usor ne e sa dam din lucrurile noastre decat sa dam din noi, sa ii lasam pe oameni sa ne patrunda in suflet...Pentru a primi incredere, ofera incredere...pentru a uita prejudecatile trebuie sa dedicam timp si sa te autoeduci...Sunt tentata sa judec oamenii dupa aparente, insa am invatat ca ele inseala din proprie experienta...Cat de mult putem gresi, si totusi...avem o a doua sansa, alt inceput! Ma gandesc la noi, la superficialitatea noastra si la solutia pe care o avem..ma gandesc ce bine e daca gresim cand ii judecam rau pe altii..si ce bine e cand nu judecam! Cuvintele nu ma mai ajuta prea mult...am sa inchei prin a-ti spune ceea ce nu am mai spus de ceva timp: sa fii iubit!
Cea mai frumoasa idee este aceasta: "mai usor ne e sa dam din lucrurile noastre decat sa dam din noi, sa ii lasam pe oameni sa ne patrunda in suflet...".
RăspundețiȘtergereMa gandesc de ce este acest lucru atat de incomod, chiar stanjenitor pentru noi?? Poate gandul expunerii in fata riscului de a fi...descoperit...asa cum esti. Oricum, asta nu poate schimba esenta lucrurilor, realitatea ramanand aceeasi. Ceilalti nu vor stii decat...adevarul. Si atunci, cei care tin la tine, vor tine si mai mult. Pentru ca ei cunosc ce este in profunzimea ta si te vor ajuta, daca te iubesc...