Blessed.

It's been a while, right? I have run my race and the finish line was traced just yesterday. And the running was worth it. I was very blessed this year. Lessons were learned.

Iata-ma, tot eu cea veche

       Hmm...dupa o vreme atat de lunga de la ultima-mi aparitie parca mi-e greu sa scriu din nou, si totusi am dorinta de a o face. De cand nu ne-am vazut multe s-au intamplat, oh, daca s-ar putea descrie in cateva cuvinte. Cred totusi ca cea mai importanta schimbare se poate numi "self-acceptance"... trebuie luni sau ani pentru a descoperi originea problemei, apoi mai ai un drum pana la a atinge rezolvarea.
        Cred ca fiecare se confrunta sau se va confrunta cu asta la un moment dat. Gândind nu poți să nu te întrebi pe tine lucruri, să descoperi cine ești și care e scopul vieții tale. Pentru ce trăiesc? Trăiesc ca să mor, trăiesc ca să gândesc, trăiesc pentru că așa se întâmplă? Moartea nu e destinația finală, sau este? Sau ce e viața, ce e omul ca să te apleci asupra lui să îl studiezi...un amalgam de gânduri și pământ cu un strop de viață în el.. Și stropul nu e-al meu, nici al tău. Stropul e de sus. Oare va fi un moment la care să poți înțelege pe deplin cine ești? Mă copleșește complexitatea omului.
      Mai mult decât complexitatea mă fascinează combinația simplitate-profunzime. A fi caracterizat simultan de cele două e greu, noi oamenii suntem încântații de complicație (excepție in cazul complicațiilor medicale). În Dumnezeu am întâlnit cele două îmbinate perfect..”Mercy and truth have met together/ Righteousness and peace have kissed”. Perfect balance - INCREDIBLE.
         As for my thoughts, they are young and restless, steal my sleep and break into the core of myself. Althou I stopped making public my writings, this love of putting words in a beautiful way together won't ever fade. Because there is something inside, maybe personality, maybe impulse or just the way of expessing myself that will always describe me. And yes, the style of writing personal things in an impersonal way :)
       I hope to come back soon. Hugs and kisses!

March

You know all the posts on Facebook with March, or welcome spring, party photos or quotes about life. They are meaningless when your heart is sad, when beloved ones die or when little children suffer because their mother died, exactly in the month when we celebrate women. Heart-breaking. 

Plain mood.

"Therefore a man shall leave his father and his mother and hold fast to his wife"

                         Curios adevăr, numeroase probleme izvorăsc de la ignorarea acestui verset... Reacția la noutățile aflate a fost ciudat de liniștită- fără lacrimi, fără dramă, se pare că uneori îmi permit luxul de a mă surprinde plăcut. Ba chiar am început să-mi fac planuri, asta îmi spune ceva despre noi. Nu poți să ignori orice părere din jurul tău doar pentru că te-ai născut bărbat și chiar dacă ai trăi în paradis, probabil tot ai găsi un defect acolo. Nu lucrezi prea mult la fericirea celor din jurul tău, nici măcar a apropiaților- blestemate gene ai moștenit. Dar nu putem să învinuim genele pe greșelile tale de atitudine și de multe ori ignorarea părerilor celor din jur. Nu știu cât va mai rezista, sincer! Dar oricum, așa eroină rar mai găsești, probabil te vei bucura dacă se va întâmpla năpasta aceea care te paște și se apropie. Nici nu îți imaginezi, dragul meu cititor cât de importantă e educația și ce efecte are asupra omului, dezvoltarea minții, cititul și altruismul. Aș putea să mă rog să vezi și tu, cel care mă rănești adânc și des, că există și alți oameni înafară de părinți la care trebuie să iei aminte(ciudat lucru de spus pentru vârsta ta, nu crezi?). Dar rugăciunea mea nu va avea efect până nu îți vei folosi voința așa cum ar trebui. Păcat.

                      E ciudat cum în fiecare an are loc ceva grav, urât și dureros în aceeași dată atât de frumoasă pentru alții. Dar durerile sunt menite să te facă mai puternic, să poți rezista la următoarea lovitură, nu e așa? E o chestiune de alegere dacă loviturile te vor apropia de Dumnezeu sau nu, fii înțelept!

Oameni și oameni...

                 Parcă umblu pe cioburi de sticlă...și doare
                 Ai grijă la oameni, draga mea. Ai grijă la cel care râde prea tare în public, mai degrabă preferă-l pe cel cu umor în sânge, mai subtil și profund. Ai grijă la sentimentele extreme, s-ar putea să fie mai rău decât îți imaginezi, caută echilibrul dintre sentimente și rațiune. Fii atentă la cel care are tendința de a se victimiza, la omul care are un ton agresiv sau plângăcios sau nemulțumit. Fii precaută cu omul zgârcit, îți va aduce mai multă nefericire decât dacă ar da toată averea săracilor. Dacă cauți un om extraordinar, caută un om cu caracter frumos, care se teme de Dumnezeu. Ai grijă la lingușitori, doar mândria ta va avea de câștigat în prezența lor și aceasta va fi mai mult o pierdere. Te sfătuiesc să ai grijă de inima ta, pentru că nu știi niciodată când o să fie nevoie să fie întreagă ca să reziste.
                 Sunt oameni care nu știi și nici nu îți poți imagina de unde au atâta rezistență, spirit de prevedere, integritate, deoarece contextul din care au ieșit nu a fost favorabil. Poate chiar contextul i-a făcut astfel. Azi, ca și în urmă cu o sută de ani atitudinea și valorile sunt o chestiune de alegere. Tot mai rar întâlnesc oameni responsabili cu adevărat, oameni care să se sacrifice pentru alții, oameni care să fie senini mai mereu sau chiar oameni capabili să reziste presiunilor.
                   Nu știu opinia ta, dar eu am renunțat să mă întreb de ce, răspunsul îmi era sub nas: pe lângă alegere e ceea ce te determină să alegi. Această motivare este bazată pe (non)valori- depinde de tine. Valorile îți determină voința, voință care poate fi sau nu supusă lui Dumnezeu. Ei, aici e cheia, aleg egoist sauu aleg altruist? Rațional sau sentimental? Impuls sau analiză? Spontaneitate sau planificare? De la alegeri mărunte, zilnice, vei lua apoi alegeri mari bune sau rele. Îți vei face treaba cu plăcere sau din silă. Probabil viața ar fi mult mai ușoară dacă am simți plăcerea de a face bine,dacă golul din noi ar fi umplut și dacă conștiința ar fi perfectă, curată ca cerul senin de vară.
               Visez la dragoste și la pace, la altruism și la o lume mai bună, dar nu voi avea parte de niciuna dacă nu fac mai întâi eu ceva- regula mileniului trei, cred eu.

Singuratea

   That weird feeling, when you figure out that is way too easy to be common, especially among billion people on planet Earth. Here's a tip: don't trust your feelings, they lie! Don't lose control over yourself, develop good attitude and healthy habits. As for loneliness, the big drawback of our generation is the nimiety of virtual communication option. So we lose real connection, real relationships and get the lonely feelings even with a thousand friends on facebook. Trust God and his Word, everything else will eventually fall apart, really!

Vedetism

             Nu mi-a trecut vreodată prin cap că poți să fii vedetă fără să știi, că poți ignora fără să-ți dai seama oamenii. Prea rar m-am gândit aș avea o atitudine superioară, că a fi interpretat greșit e atât de ușor, că atunci când vrei să faci ceva extraordinar, vei fi înțeles greșit. Cum poate o idee bună să fie perisată atât de ușor de cei care nu fac nimic? Aș vrea să cred că nu e tipic românesc, deja m-am săturat de propria nemulțumire față de țara mea, am învinovățit-o prea des și prea mult, deoarece o opinie negativă e asimilată de 21 de ori mai ușor decât un adevăr, fie și el nevinovat.
              Se pare că e foarte greu pentru oameni să conceapă faptul că tu nu cauți atenție, că îți pasă mai mult de ei decât cred, că de fapt nu vrei cu toată inima să fii in prim-plan. E aproape imposibil să înțeleagă că tu, înainte să adormi te întrebi ce ai făcut greșit, ce ai fi putut să faci mai mult sau că te lupți cu tine . Dacă am încerca măcar să gândim mai blând și să judecăm mai puțin. Nu au nici cea mai mică idee ce lupte duci, câte ore ai stat și ai conceput idei pentru schimbare, pentru a le oferi ceva mai bun. Se vede doar dorința de afirmare și e trist, tare trist așa...
        Oricât de greu ar fi, oricât de ciudat va fi, nu voi renunța la a crede în voi. Poate într-o zi te voi judeca, poate te voi acuza pe nedrept, poate voi fi un monstru. Te rog, dacă eu mă voi schimba, du tu mai departe stindardul, fă tu ce e bine și fie ca tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să te însufleţească.

Attention-what?

               Can't force people to love you, not even like you. Unfortunately, we don't value the people we should at first sight, only after we spend time with them we figure out that we should've liked them earlier. We figure out that they didn't strike for our attention in vain, they had something to offer. But with all the attention-seekers out there, how could we remark the genuine ones? Pay attention to these people, you might find them annoying at first, but maybe it's just a false impression, maybe he needs love and affection and he is unaware of the feelings others have towards him...

              You can't know the story from the beginning, but never forget that there are genuinely friendly people out-there and you might miss them because of the ordinary attention-seekers.

Brain

               It takes time to realize that you are just a tiny element in this giant world. That stuff you are impressed by might as well be at others little finger even before they are aware of it... It is even more fascinating to think that you, that tiny original piece, are loved by God. I mean, look at all those people, imagine the people you know, who you consider superior. Superior how? More intelligent, wealthier, more creative, more active. Your self esteem can be destroyed in no time. You check I don't know whose Facebook account and see their latest trips or clothes. But even so, without those things God loves you. And knowing that can save you from many negative thoughts and regrets. Maybe you won't understand all the stuff that happen around you, or the strings that exist in the world, but this shouldn't interfere with you happiness.\
                 I advise you to care more about your character in the new year, to be jolly without all the comfort you imagine you need and take ACTION, stop saying and start DOING something with your life!! Best wishes, P.

Runaway

I don't know what to do. To appreciate or to discrease !!! the ability of knowing that what I do is wrong, that escaping from reality is not well. That problems won't solve like this, that I won't change stuff unless I CHANGE something in this life. But it hurts to know that by your own power it's impossible to change, to move from the couch and take action. Today's teenagers have many fights, I have no idea if you figure that out, but it's hard. To understant youself, to have a clear mind and healthy thoughts it's rare between us. And how can I escape from all this escaping? I know that internet won't solve any of my soul's problems. Why I can't escape from the keyboard and start reading, start planning and start doing what I should've done all day? How did our parents escape from the problems? No MP4s, no iPads, no internet, no facebook, no theraphits.
          I would love to shut down stuff when I finish this post and start doing, start doing what I've always wanted and see the fruits of action.